Acum este dovedit stiintific: noua chiar ne plac mai mult lucrurile scumpe. Intr-un experiment condus de Antonio Rangel la Institutul de Tehnologie din California, creierele a 20 de voluntari au fost scanate folosind rezonanta magnetica de vizualizare a functiilor, in timp ce au gustat cinci vinuri diferite costand de la 5$ la 90$ sticla. Rangel le-a schimbat intre ele, spunandu-le ca vinul ieftin e cel mai scump sau dand acelasi pret la doua vinuri diferite.
Scanerul a aratat clar ca fluxul de sange, in partea creierului care simte placerea (cortexul mediu orbito-frontal), a crescut atunci cand se spunea ca pretul este mare, si nu datorita calitatii vinului. Pentru ca concluziile experimentului sa nu fie invalidate de posibila ignoranta a clasei de voluntari, Rangel a repetat experimentul cu membrii clubului de vinuri de la Universitatea Stanford si a avut rezultate similare.
In 1899 economistul Thorstein Veblen explica pentru prima data ca unele bunuri au cerere mai mare daca pretul lor creste. Diamantele si masinile de lux sunt un exemplu evident al acestei teorii, dar tot asa este si cu arta, in special arta contemporana.
In ultimele explozii de pe piata de arta, a fost de ajuns puterea cuvantului pentru ca artisti a caror reputatie nu era inca consolidata sa fie evidentiati la targuri ca si Art Basel Miami Beach si ca vanzarile sa creasca Asa s-a intamplat cu Scoala de la Leipzig si unii artisti polonezi, necunoscuti anterior in afara tarii de origine. Am fi totusi prea cruzi sa atribuim aceasta crestere in special speculatiei de pe piata artei; aceasta este si un rezultat al efectului Veblen, efect care are cause psihologice dupa cum stim.
Descoperirea lui Rangel se confirma atunci cand apare criza. Specialistii de la The Art Newspaper , sustin ca au trecut prin doua doua crize, cele din 1990 si 2000, si ca o cadere pe piata artei este urmarea unei piete sustinute, dar intotdeauna cu o oarecare intarziere (in trecut ciclul era de noua luni, dar avem motive sa credem ca se va accelera).
Speculantii vor incerca sa-si vanda operele de arta, dar vor avea dificultati s-o faca pentru ca piata artei nu doar scade, dar si ingheata, cu exceptia unor lucrari rare. Si aceasta din doua motive. Miile de oameni care mai au bani de cheltuit aleg sa n-o faca pana cand nu sunt siguri ca piata a scazut la minim. Dar si ei sunt cu siguranta afectati de ceea ce numim efectul Veblen-Rangel: considera lucrarile de arta mai putin atractive daca pretul lor este mai mic.
Traducere din engleza: Mihaela Caramidaru
