materiale-pictura.com

Contrast legat de contrastul complementarelor. Pentru o anumita culoare ochiul nostru cere in mod simultan culoarea complementara si o produce el insusi daca nu ii este data. Deoarece culoarea creata in mod simultan nu exista in mod real, ci e creata doar de ochi, ea duce la o senzatie de iritare si vibratie a carei forta se schimba in mod constant. Culoarea de baza pare sa se diminueze in intensitate dupa o anumita perioada, ochiul oboseste, in timp ce impresia data de culoarea creata in mod simultan devine mai puternica.

Aceasta se poate intampla intre un gri si o culoare principala, intre doua culori pure si de asemenea intre griuri. Contrastul simultan se produce si Citeste mai mult »

Pentru artisti, albul si negrul sunt cele mai puternice mijloace de expresie pentru clar-obscur. Albul si negrul sunt total opuse din punctul de vedere al efectelor produse; intre cele doua extreme se desfasoara domeniul tonurilor de gri si a tonurilor colorate. Griul din mijloc este o culoare silentioasa, prin neutralitatea sa. El se animeaza doar in apropierea altor culori. El poate sevi de legatura neutra intre opozitii violente de culoare. Adaugand negru sau alb, culoarea isi pierde din intensitate.

Daca examinam cercul cromatic, vom vedea Citeste mai mult »

Este cel mai simplu dintre cele 7 contraste. Pentru a-l reprezenta folosim culori pure, luminoase, cu intensitate puternica.  Galbenul, rosul si albastrul sunt expresiile cele mai puternice ale culorii in sine, asa cum negrul si albul reprezinta extremele contrastului clar-obscur.

Pentru a reprezenta acest contrast ne trebuiesc 3 culori net Citeste mai mult »

Vorbim de contraste atunci cand putem constata diferente sensibile comparand doua culori. Atunci cand aceste diferente ating un punct maxim, vorbim de contraste de opozitie sau contraste polare (cald-rece, alb-negru, mic-mare).
Johannes Itten a scris un important studiu despre culoare in care repertoriaza 7 contraste:

1. Contrastul culorii in sine
2. Contrastul clar-obscur
3. Contrastul cald-rece
4. Contrastul complementarelor
5. Contrastul simultan
6. Contrastul de calitate
7. Contrastul de cantitate

Curentul Bauhaus (curent care a pornit in Germania) este principalul actor al dezvoltarii teoriei culorilor. Johannes Itten si unul dintre studentii sai , Joseph Albers a studiat in detaliu teoria culorii. In cele ce urmeaza ne vom folosi de rezultatele la care au ajuns pentru a va face o prezentare succinta a acestei teorii.

 Culoarea se schimba in mod constant. Ea este intotdeauna privita in relatie cu culorile din jurul ei. E imposibil sa vedem o culoare in sine si desprinsa de interactiunea cu ceea ce o inconjoara. De exemplu, verdele din imaginea de mai jos arata in mod diferit, in functie de culoarea care il inconjoara. Aceasta se intampla pentru ca fiecare din cele doua culoari influenteaza verdele in mod diferit.

Citeste mai mult »