materiale-pictura.com

Universul secret si vizibil al artei feminine
Vitalitate, emotie, rigoare
In România timpului prezent, arta contemporana trece prin momente dificile. Cu atât mai mult arta contemporana feminina. Viata artistului nu sta pe roze, iar a femeii-artist se blocheaza undeva, la rascrucea dintre “dedicare” si “retragere”. Pentru a întelege mai bine ce se întâmpla, am batut la usa atelierelor mai multor doamne sau domnisoare artiste din Bucuresti…Temeri si renuntari, multa tristete si putina speranta, vointa fara margini, saracie, dar si un plus de bucurie adus de fiecare pas; de viata.

Asa s-a nascut expozitia – manifest “Gestul feminin”, care  îsi propune sa puna sub lupa tocmai vitalitatea, emotia si rigoarea ce definesc demersul artistic al acelei categorii de artiste luptatoare, în pofida conditiilor economice si finaciare apasatoare, improprii, astazi, actului artistic.
sapte artiste plastice, cu personalitati si stiluri diferite, din generatii diferite – Irina Florescu, Vasilica Chifu, Olga Morarescu-Marginean, Letitia Oprisan, Alma Redlinger, Anca Seel-Constantin (Elvetia) si Elena Surdu-Stanescu – m-au convins ca, în orice moment istoric, indiferent de context  - social, economic sau financiar -  pasiunea nu are limite; nici sursele de inspiratie. Conteaza talentul si vointa….

Deloc întâmplator, emblema prezentei expozitii este tabloul “Alegoria picturii”, cu autoportret, apartinând faimoasei pictorite italiene Artemisia Gentileschi (1593-1652). Fiica pictorului Orazio Gentileschi, de la care “a preluat rigoarea desenului, adaugându-i un puternic accent dramatic inspirat de opera lui Caravaggio”, Artemisia - considerata astazi ca unul dintre primii pictori ai stilului baroc - s-a impus prin arta sa într-o epoca deloc favorabila, când femeia pictor nu era usor acceptata… de catre “dictatura masculina”. si cum acest impediment nu-si mai are locul în peisajul actual al artelor, ce altceva le-ar putea taia aripile doamnelor noastre? Poate usurinta cu care abandoneaza, uneori, arta, fiindca…nu mai renteaza.

Cele sapte artiste invitate sa expuna la Galeria Veroniki Art sunt de parere ca nimeni si nimic nu le poate înfrânge.
 

Pentru Vasilica Chifu, energia gestului firesc de a dezvolta  compozitii ce invoca jubilatia în fata luminii divine, aspiratia spre frumusetea înaltului, spre comuniunea cu Creatorul, nu are hotare. Desfasurându-se pe suprafata mare a pânzei, între taceri subântelese si acceptari ale etapelor pregatititoare întâlnirii cu El, artista ne lasa în grija, fara ostentatie, “arhitecturi” misterioase ale unui “Foc de început”, sau ale unui “Spirit calator”,  ale drumului sau gândului “Spre lumina” si “Între lumina si foc” fiindca…alta cale nu exista.

Tânara pictorita Irina Florescu - atasata studiului dupa natura – creeaza o arta puternica, viguroasa, sfidând parca traumele actualului context economic si finaciar, fiindca a învatat, probabil de la profesorul sau, Florin Mitroi, sa calatoreasca pe marginea unui vis. Sa mearga pe drumul destinului, ascultându-si chemarea. si reuseste. Peisajele sale “Sâncrai de Mures”, “Vârf la Breaza”, Noapte la Hârsa”, “Tuzla” sau “Sarata Monteoru” te ademenesc cu forta unui magnet. Mâna sigura, echlibrul cromatic si tusa energica nu lasa loc niciunui dubiu ca ar putea parasi acest mestesug nobil, care îi aduce satisfactia supremei împliniri.

Vine din urma, încarcat de subtilitatile grafiei aerate si de o inefabila muzicalitate, universul desenelor, al acuarelelor fara pereche ce poarta semnatura Olgai Morarescu - Marginean. Cu o energie debordanta, de-a dreptul molipsitoare, doamna “feeriilor” te aduce direct în fata unei realitati excelent orchestrate spre a-ti fi, parca, stâlp de nadejde, refugiu si încântare în clipe tulburi. Fuioare de lumina împletite din “Pasari ascunse”, din “Frunze albastre”, din semnaturi diafane “extrase” din lumea florilor si a pasarilor, rostuite pe suprafata albului imaculat al tabloului, te întâmpina regeste, invitându-te sa iei parte la specatoculul secret al naturii. Iar culoarea care le “drapeaza” impecabil este un “cântec, o boare de vânt, o stralucire”. Cum sa nu tresalti de bucurie în fata unui asemenea spectacol ?!

Sigura pe sine si pe ale sale poeme cromatice, compuse în sintaxe plastice de o epatanta prospetime si curaj asociativ, Letitia Oprisan îsi dezvaluie soliditatea si senzualitatea “starilor de spirit” aparte, pe care le emana picturile sale. Compuse în acordul simfonic al complementarelor, picturile artistei, în acrilic pe pânza –“Sarbatoare estivala” (din ciclul ”Eterna devenire”),“Solfegii caniculare”, “Adoratie” sau “Boss-ul, ultimele doua din ciclul de lucrari “Panta Rhei” - au darul de a te face partas la bucuriile zilei, adesea uitate sau ignorate.

Cu Alma Redlinger, mereu surâzatoare, poti sa treci prin potop si furtuni, fiindca nu te lasa pâna nu te lamureste cât de important este sa poti decupa din cenusiul zilei clipa "magica"; sa stii sa citesti frumusetea de pe chipul oamenilor, al celor dragi; sa te impregnezi cu delicatetea gesturilor, cu minunea detaliilor care abunda în obiectele domestice din spatiul de locuit sau de oriunde.

Arta sa - un joc subtil si echilibrat între desen si culoare – e destinata, parca, sa-ti stea mereu în preajma. Este suficient sa amintim doar câteva din titlurile lucrarilor expuse: “Doamna cu pisica”, “Nuferi albi cu scoici”, “Mânuitorul de marionete”, “Doamna cu palarie neagra”.

Anca Seel-Constantin - stabilita în Elvetia, de peste doua decenii – vine cu misterul Orientului, de ale carui valori culturale se simte  aproape, ca de altfel si de fastul si stralucirea societatilor princiare din trecut.Tablourile sale în rosu si negru -  ale caror compozitii fac loc “Edenului” (închipuit de artista  în aceleasi vesminte cromatice din care nu lipseste aurul), “Cailor în Eden”, “Flacarilor” focului sacru – dezvaluie o personalitate puternica, stabila, careia nimic nu-i sta în calea artei.

si pentru ca nu se putea sa lipseasca din grupul artistelor expozante si o sculptorita, Elena Surdu - Stanescu, vigoarea gestului feminin pare împlinita. “Cupola lumii” cu ale ei cupluri pline de tandrete, îmbratisate întru eternitate, un “Zbor” imaginar închipuind feminitatea suprema, o “Fereastra” deschisa spre inimile oamenilor – sculpturi în bronz si  lemn - toate încap în sentimentul plenar de frumusete si iubire, reflectând  idealurile, sentimentele si  gândurile artistei. Modelajul energic, dialogul volumelor cu spatiul accentueaza simbolistica lucrarilor sale.

                                                       *
Vivacitatea gestului feminin, emotia, delicatetea si frumusetea compozitiilor din lucrarile prezente pe simezele galeriei VeroniKi Art contravin afirmatiei initiale, potrivit careia arta contemporana feminina se afla în impas.

si totusi, câte artiste plastice sunt în situatia de a-si refuza chemarea…

Puteti urmari orice aaugare la acest post prin intermediul RSS 2.0 feed-ului RSS. Puteti lasa un raspuns, or trackback dinspre site-ul dvs.